| 1.
|
PIROTEHN'IE, (2) pirotehnii, s.f. 1. Tehnica fabricării si utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozibile, a artificiilor etc. 2. Fabrică de muniţii. - Din fr. pyrotechnie.
Sursă
: DEX'98
(32386)
- oprocopiuc |
| |
| 2.
|
PIROTEHN'IE s. v. pirotehnică. Sursă
: Sinonime
( 200490)
- siveco |
| |
| 3.
|
pirotehn'ie (tehnică, fabrică) s. f., art. pirotehn'ia, g.-d. art. pirotehn'iei; (fabrici) pl. pirotehn'ii, art. pirotehn'iile
Sursă
: DOR
(271387)
- siveco |
| |
| 4.
|
PIROTEHN'IE f. 1) Ramură a tehnicii care se ocupă cu fabricarea si utilizarea materialelor explozibile. 2) Tehnica producerii focului de artificii. [G.-D. pirotehniei] /<fr. pyrotechnie
Sursă
: NODEX
(347768)
- siveco |
| |
|
|